Anul 2020 a adus atât progrese, cât și pași înapoi în
ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale.
Documentul FRA Fundamental Rights Report 2021
(Raportul privind drepturile fundamentale 2021)
analizează evoluțiile majore din domeniu, reliefând
atât realizările, cât și problemele îngrijorătoare rămase
nesoluționate.
Rezumatul de față prezintă principalele constatări
ale celui de al doilea raport principal întocmit de
FRA pe baza Sondajului privind drepturile
fundamentale. Sondajul a colectat date de la
aproximativ 35 000 de persoane cu privire la
experiențele, percepțiile și opiniile acestora
referitoare la o serie de aspecte care intră în sfera
drepturilor omului sub diverse forme.
Raportul FRA privind inteligența artificială și drepturile fundamentale prezintă exemple concrete ale modului în care întreprinderile și administrațiile publice din UE utilizează sau încearcă să utilizeze IA. Acesta se concentrează pe patru domenii principale: prestațiile sociale, activitățile polițienești bazate pe analiza predictivă, serviciile de sănătate și publicitatea direcționată. Raportul analizează implicațiile potențiale asupra drepturilor fundamentale și analizează modul în care aceste drepturi sunt luate în considerare la utilizarea sau dezvoltarea aplicațiilor IA.
Instituțiile naționale pentru apărarea drepturilor omului (INDO) reprezintă o parte vitală a sistemului de protecție a drepturilor omului existent la nivelul unei țări. Prin eforturile lor de sensibilizare, consiliere, monitorizare și responsabilizare a autorităților, aceste instituții au un rol central în depășirea marilor provocări legate de drepturile omului din zilele noastre, abordând atât preocupări persistente, precum cele referitoare la discriminare și inegalitate, cât și chestiuni noi, cum ar fi implicațiile inteligenței artificiale și ale pandemiei de COVID-19 asupra acestor drepturi.
Rezumatul de față prezintă principalele constatări
ale primului raport întocmit de FRA pe baza
Sondajului privind drepturile fundamentale.
Sondajul a colectat date de la aproximativ 35 000
de persoane referitor la experiențele, la percepțiile
și la opiniile acestora cu privire la o serie de
aspecte care intră în sfera drepturilor omului sub
diverse forme.
Anul 2019 a adus atât progrese, cât și pași înapoi în
ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale.
Raportul privind drepturile fundamentale 2020 al FRA
analizează evoluțiile majore din domeniu, identificând
atât realizările, cât și problemele îngrijorătoare rămase
nesoluționate. Această publicație prezintă opiniile FRA
în legătură cu principalele evoluții înregistrate în
domeniile tematice vizate, precum și o sinteză
a dovezilor care vin în sprijinul acestor opinii. Astfel,
raportul oferă o prezentare compactă, dar informativă
a principalelor provocări legate de drepturile
fundamentale cu care se confruntă UE și statele sale
membre.
Acest pliant ajută ofițerii și autoritățile să informeze solicitanții de azil și migranții într-un mod ușor de înțeles și accesibil cu privire la prelucrarea amprentelor lor în Eurodac.
Manualul Copiii lipsiți de îngrijire părintească aflați într-un alt stat membru al UE decât statul lor
de origine își propune să consolideze răspunsul tuturor actorilor relevanți din domeniul protecției
copilului. Protecția acestor fete și băieți este de importanță capitală și reprezintă o obligație pentru
statele membre ale UE, derivată din cadrul juridic internațional și european. Prezentul ghid pune
accentul pe copiii care devin victime ale traficului de persoane și pe copiii aflați în pericol, punând în
aplicare o acțiune prevăzută în Comunicarea din 2017 privind intensificarea acțiunii UE de combatere
a traficului de persoane, și ține seama de tiparele identificate, inclusiv în ceea ce privește specificul
de gen al infracțiunii.
Anul 2018 a adus atât progrese, cât și regrese în ceea ce privește protecția drepturilor fundamentale. Raportul privind drepturile fundamentale 2019 al FRA analizează evoluțiile majore din domeniu, identificând atât realizările, cât și domeniile de interes nesoluționate. Această publicație prezintă opiniile FRA în legătură cu principalele evoluții înregistrate în domeniile tematice acoperite, precum și o sinteză a dovezilor care vin în sprijinul acestor opinii.
Statele membre au datoria explicită de a promova aplicarea Cartei. Aceste fișe de țară sprijină acest efort, oferind exemple de utilizare a Cartei și evidențiind modul în care aceasta adaugă valoare.
Acest rezumat prezintă principalele constatări ale celui de al doilea sondaj al FRA privind experiențele evreilor legate de infracțiunile motivate de ură, discriminare și antisemitism în Uniunea Europeană – cel mai important sondaj printre evrei realizat vreodată la nivel internațional.
Această lucrare prezintă evoluția jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor
Omului cu privire la infracțiunile motivate de ură, oferind o actualizare în ceea
ce privește cele mai recente hotărâri. Abordarea infracțiunilor motivate de ură
dintr-o perspectivă a drepturilor fundamentale arată cum datoria autorităților
statelor membre de a investiga în mod eficient motivarea bazată pe prejudecată
a infracțiunilor decurge din instrumentele cheie ale drepturilor omului, cum ar fi
Convenția europeană a drepturilor omului.
Fiind un catalog foarte modern al drepturilor omului, carta conţine multe drepturi care
nu se regăsesc în legile consacrate drepturilor omului, iar lectura sa face într‑adevăr
o impresie bună. Persoanele care cunosc principiile esenţiale ale dreptului UE pot
declama de obicei rapid că carta este întotdeauna obligatorie pentru UE, iar pentru statele
membre numai atunci când acestea „pun în aplicare dreptul UE”. Dar ce înseamnă
de fapt această expresie adesea citată de la articolul 51 din cartă?
Aceste 10 principii rezumă principalele idei exprimate de comunicatorii și practicienii din diferite domenii la întâlnirile între experți, seminarele practicienilor și grupurile-țintă organizate de FRA în 2017 și 2018.
Dezvoltarea rapidă a tehnologiei informației a exacerbat nevoia de protecție solidă a datelor cu caracter
personal – un drept garantat atât de instrumentele Uniunii Europene (UE), cât și de instrumentele Consiliului
Europei. Protejarea acestui drept important implică provocări noi și semnificative, pe măsură ce progresele
tehnologice extind frontierele unor domenii precum supravegherea, interceptarea comunicațiilor și stocarea
datelor. Prezentul manual este conceput pentru a familiariza practicienii în domeniul dreptului nespecializați
în domeniul protecției datelor cu acest domeniu de drept emergent.
Organizațiile societății civile din Uniunea Europeană joacă un rol esențial în promovarea drepturilor fundamentale, dar le este tot mai greu să-și continue activitatea din cauza restricțiilor
juridice și practice. Deși există provocări în toate statele membre ale UE, natura și amploarea acestora variază. În general, datele și cercetările pe această temă – inclusiv cercetările comparative – lipsesc.
Prin urmare, raportul FRA analizează diferitele tipuri și modele de provocări cu care se confruntă organizațiile societății civile care lucrează în domeniul drepturilor omului în UE. De asemenea, raportul scoate în evidență practici promițătoare care pot contracara aceste modele îngrijorătoare.
Din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice și a crimei organizate care constituie amenințări tot mai mari în UE, munca serviciilor de informații a devenit tot mai urgentă, complexă și internațională. Munca respectivă poate afecta considerabil drepturile fundamentale, în special confidențialitatea și protecția datelor. Deși progresele tehnologice permanente ar putea exacerba amenințarea generată de aceste interferențe, controlul democratic eficient și existența unor căi de recuperare a prejudiciului pot reduce potențialul comiterii de abuz.
Dreptul european privind nediscriminarea, așa cum a fost constituit prin directivele UE privind
nediscriminarea și prin articolul 14 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și
a libertăților fundamentale și prin Protocolul nr. 12 la convenție, interzice discriminarea într-o serie
de contexte și pentru o gamă largă de criterii. Prezentul manual analizează dreptul european privind
nediscriminarea rezultat din aceste două surse cu titlu de sisteme complementare, făcând referire
la oricare dintre acestea în măsura în care se suprapun și semnalând diferențele, acolo unde există.
Având în vedere că 80 % din romii intervievați trăiesc sub pragul riscului de sărăcie al țării lor, că un rom din trei trăiește într-o
locuință fără apă curentă, că un copil rom din trei locuiește într-o gospodărie în care un membru al familiei s-a dus la culcare
flămând cel puțin o dată în ultima lună și că, în educație, copiii romi rămân în urma colegilor lor de altă etnie, acest raport subliniază o realitate tulburătoare, dar inevitabilă: cea mai mare minoritate etnică din Uniunea Europeană continuă să se confrunte
cu discriminarea și accesul inegal la diferite servicii vitale.